sd
Anual, de cînd în Moldova se sărbătoreşte Ziua naţională a vinului, una din companiile vinicole este premiată pentru producerea vinurilor de calitate înaltă, pentru promovarea vinurilor moldoveneşti de calitate excepţională, promovarea imaginii ţării noastre în lume. În 2011 statueta aurie a cocostîrcului zburător cu un strugure în cioc – premiul mare pentru merite deosebite în viticultura Moldovei l-a primit compania Romăneşti SA.
Romăneşti. Dacă aţi călătorit cîndva prin Moldova cu un ghid, apoi mergînd pe traseul de la Chişinău spre Orhei, apoi la sigur v-a comunicat că aici este intersecţia care duce spre satul Romăneşti, numele căruia vine de la familia regală a Rusiei ţariste, şi unde ar fi fost fabrica de vin a familiei Romanov. Cît de adevărat este acest fapt? Datele privind faptul că în 1850 administraţia curţii imperiale a lui Alexandru II a adus în Basarabia specialişti francezi, care au şi ales această localitate, amplasată în sînul naturii, care păstrează o microсlimă deosebită, apreciată ca favorabilă pentru plantarea viţei de vie, sunt confirmate de documentele păstrate pînă în zilele noastre. Peste trei ani la moşia regală au apărut primele plantaţii, iar din 1878 au început livrările de vin de la Romăneşti spre Palat. Este cunoscut şi faptul că vinul de la Romăneşti se ducea la masa regală pînă la primul război mondial (pînă în 1914), deşi încă din 1911 coniacul a fost dăruit, apoi pierdut de proprietar la cărţi. Dar şi noul stăpîn – boierul Cristea – nu a schimbat profilul gospodăriei. Clădirea fabricii construită în 1911 s-a păstrat pînă în prezent. În beciurile de aici se păstrează stirtul de coniac şi vinul, tot acolo se păstrează şi o colecţie.
Slava vinurilor de Romăneşti, care au ocupat un loc de cinste pe masa regală, a început să renască după 1946, cînd, de fapt, a şi apărut satul Romăneşti. Timp de patruzeci de ani gospodăria de la Romăneşti era lider în producerea vinurilor de calitate din republică, şi marca de vin “Romăneşti” era cunoscută şi peste hotare. Vinul roşu de marcă, creat acolo în 1960, a fost numit la început “Bordo”, iar din 1962 specialiştii l-au numit „Romăneşti tip Bordo”. Eticheta roşie cu cocostîrc, cu patru medalii (una dintre ele – de la expoziţia Bordo) cu inscripţia “Romăneşti” era bine cunoscută amatorilor de vinuri nobile. Pe etichetă era indicat”Vinul este fabricat după o tehnologie specială din soiuri alese de struguri crescute la Romăneşti, şi turnate la fabricile din Moldova”. Acest vin de culoarea rubinului cu un buchet de arome în care se simt bine nuanţele de migdal şi micşunea, – cupajul Caberne-Sauvignon, Merlo şi Malbeca cu perioada de maturare de doi ani, care au un gust catifelat şi moale, a devenit primul vin din Moldova, atestat ca vin cu denumire verificată după locul de provenienţă, primind certificatul №1 pe republică.
Astăzi vinul iar şi-a dovedint calitatea la Bordo – fiind exportat în Franţa, s-a vîndut şi în această vestită regiune vinicolă. Aceasta s-a petrecut la cea mai nouă etapă, doar la hotarul anilor 1980-1990 întreprinderea a fost în decădere, şi la sfîrşitul anilor 90 s-a început practic de la zero. Întreprinderea modernă S.A.”Romăneşti” a fost fondată la 1 iulie 1997, iar din vara anului 2002 a început creşterea acesteia, cînd proprietară a devenit compania “Basvinex”. S-a reconstruit totul, s-au montat linii noi de prelucrare a strugurilor, instalaţii frigoriferice pentru controlul fierberii şi pentru prelucrarea producţiei prin răcire, linii de turnare a vinului etc., iar în 2003este deschisă o nouă linie de producer - de distilare a vinurilor brut în spirt de coniac. Viile bătrîne au fost scoase, lăsînd doar 6 ha, plantate în 1973 pentru experimente. Puieţii noi au fost aduşi din Franţa şi Italia, observînd ce vinuri se obţin din soiurile aduse din străinătate, crescure în condiţiile microclimei noastre, şi au fost alese cele mai bune. Acum întreprinderea îşi asigură independent materialul săditor.
Acum S.A.”Romănești” deţine două fabrici vinicole moderne, viţă de vie pe un teren de peste 168 ha. Investiţiile capitale ale acesteia în 2002-2011 au alcătuit 143 mln. lei , din care 7,1 mln.lei – în anii grei pentru industria viniciolă a Moldovei –anii 2010-2011. În companie activează peste 300 de persoane, nu are datorii faţă de buget. Deţine un asortiment bogat de producţie. Pe lîngă tradiţionalele vinuri roşii catifelate – atît ordinare cît şi de marcă, se produc vinuri albe de masă, vinuri de desert. Vinul brut de muscat se exportează, de exemplu, în Italia. Din soiurile albe se pregăteşte materie primă pentru vinurile de şampanie la fabrica “Pivniţele din Brăneşti” (proprieter - Basvinex). Societatea pe acţiuni deţine o secţie de vinificaţie experimentală. Acolo se prelucrează volume mai mici de struguri cu un teasc manual din lemn. S.A.”Romăneşti” produce propriul „coniac”, de asemenea intră în şirul întreprinderilor cu drept de a produce divinul „Barza albă”.
S-au restabilit acum şi formele autentice ale sticlelor, în care vinurile de la Romăneşti erau servite la masa împărătescă. Completînd sticlele cu un efect mat şi cu logotip de marcă, întreprinderea a făcut patent pentru acestea. După convenţia de la Geneva şi Madrid în 32 de ţări a fost patentat şi brendul “Standard regal”. Întreprinderea este condusă de un vinificator cu renume mondial – academician în viticultură şi vinificaţie din Moldova , membru de onoare al Academiilor franceză, spaniolă, italiană - C. Sîrghi. În lumea vinificaţiei numele lui serveşte ca garanţie a calităţii şi urmare a celor mai bune tradiţii a vinurilor basarabene.
În anul 2011 de pe propriile plantaţii la fabrică au fost livraţi 4,6 mii tone de struguri. Acestea sunt soiuri albe (Sauvignon, Shardone, Risling, Traminer, Uni-blan) şi soiurile roşii (Caberne, Merlo, Melbec, Şiraz, Pino-noir). Pe lîngă acestea – 34 de soiuri rare în Moldova, cultuvate a cîte 500-600 tufe pentru microvinificaţie, vinurile acestea merg doar în colecţii particulare.
Vinurile roşii, după aprecierea lui Constantin Sîrghi, promit să fie de o calitate excepţională, datorită faptului că boabele au adunat un înalt nivel de zahăr.
Sursa: Free Time Material pregătit de Cudreavţeva Elena